Legislația României în forma consolidatăUltima actualizare: 30.10.2026
LexAppLegile mele
Decizie · Curtea Constituţională

Decizia nr. 99/1995

Decizie Nr. 99 din 24 octombrie 1995 · Monitorul Oficial nr. 272 din 23 noiembrie 1995

În vigoare
Citat în:
1 acte

Pe scurt

Curtea Constituțională a respins recursul unei societăți comerciale împotriva unei decizii anterioare. Astfel, a confirmat că art. 7 din Legea nr. 85/1992, care obligă proprietarul să vândă locuința de serviciu chiriașului, este constituțional. Obligația de vânzare rămâne valabilă chiar dacă societatea a fost privatizată.

Cui se aplică: Proprietarilor de locuințe de serviciu, indiferent dacă sunt societăți cu capital de stat sau privatizate, și chiriașilor acestor locuințe.

De reținut

Întrebări frecvente

Dacă am cumpărat o societate comercială care deține locuințe de serviciu, mai trebuie să le vând chiriașilor?

Da. Obligația de vânzare exista deja și se leagă de locuință, nu de proprietar. Privatizarea nu stinge această obligație. (art. 7)

Cine decide dacă locuința mea este „de intervenție” sau „de serviciu”?

Instanța de judecată, dacă apare un litigiu. Curtea Constituțională nu se pronunță pe situații de fapt, ci doar pe constituționalitatea legii. (art. 7)

Legea nr. 76/1994 a schimbat ceva în privința obligației de vânzare?

A modificat doar modul de identificare a locuințelor de intervenție. Obligația de vânzare către chiriaș a rămas, iar Curtea a confirmat că textul este constituțional. (art. 7)

Explicație după textul în vigoare, afișat mai jos. Cum scriem explicațiile

Ioan Muraru - preşedinteCostica Bulai - judecătorMihai Constantinescu - judecătorLucian Stangu - judecătorVictor Dan Zlatescu - judecătorRaul Petrescu - procurorGabriela Radu - magistrat-asistentPe rol soluţionarea recursului declarat de Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galaţi împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 67 din 28 iunie 1995, prin care s-a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate vizind dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/1992.La apelul nominal a răspuns intimatul Varga Stelian, lipsind recurenta, Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galaţi, care a solicitat în scris să fie judecata în lipsa, şi ceilalţi intimaţi care, asa cum rezultă din dovezile aflate la dosar, au fost legal citaţi.Magistratul-asistent referă ca recursul formulat este declarat şi motivat în termen şi ca se solicita de către recurenta casarea deciziei recurate şi, în fond, admiterea excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea recursului, aratind ca art. 7 din Legea nr. 85/1992, a cărui constituţionalitate a fost contestată, nu este contrar prevederilor constituţionale, asa cum de altfel s-a statuat în practica jurisdicţională a Curţii.Intimatul prezent, Varga Stelian, solicita, de asemenea, respingerea recursului.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect art. 7 din Legea nr. 85/1992 şi a fost invocată de Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galaţi, în Dosarul nr. 15.991/1994 al Judecătoriei Galaţi, şi de Societatea Comercială "Incstar" - S.A. Agnita, în dosarele nr. 169/1995, nr. 171/1995, nr. 191/1995 şi nr. 174/1995 ale Tribunalului Sibiu.Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 67 din 28 iunie 1995 s-a dispus, în baza art. 164 din Codul de procedură civilă, conexarea dosarelor, iar în fond s-a respins excepţia de neconstituţionalitate ca vadit nefondata, pe considerentul ca este contrară practicii jurisdicţionale constante a Curţii, asa cum rezultă din deciziile nr. 10/1994, nr. 26/1994, nr. 27/1994, nr. 68/1994, nr. 135/1994 şi nr. 18/1995, în care Curtea a statuat ca prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992 sunt conforme dispoziţiilor Constituţiei.Pirita, Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galaţi, a declarat recurs împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 67 din 28 iunie 1995, invocind, în drept, prevederile art. 304 pct. 11 din Codul de procedură civilă, pentru următoarele motive:- locuintele de intervenţie sunt cele care anterior aveau statutul de locuinta de serviciu;- art. 7 din Legea nr. 85/1992 a fost modificat prin Legea nr. 76/1994, îndeosebi în ceea ce priveşte definirea locuinţei de intervenţie, iar în decizia recurată nu se analizează acest aspect;- societatea comercială a fost privatizata, asa încât limitarile aduse dreptului de proprietate al acesteia când era cu capital de stat, ca urmare a instituirii obligaţiei de vînzare a locuinţelor de serviciu, nu mai sunt aplicabile.Deoarece soluţionarea cauzei s-a făcut în condiţiile prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut, în vederea judecării recursului, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor, Senatului şi Guvernului.În punctul sau de vedere, Guvernul considera ca recursul este nefondat, deoarece art. 7 din Legea nr. 85/1992 este conform prevederilor art. 41 din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege, iar susţinerea recurentei, în sensul că locuinta ce face obiectul litigiului ar fi de intervenţie, este de competenţa jurisdicţională a instanţei de judecată, şi nu o problemă referitoare la legitimitatea constituţională a art. 7 din Legea nr. 85/1992, chiar în forma modificată.Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinînd excepţia invocată, punctul de vedere al Guvernului, decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precum şi prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992, în corelatie cu dispoziţiile constituţionale şi cu cele ale Legii nr. 47/1992, retine:Primul motiv de recurs, referitor la faptul ca în prezent locuintele de intervenţie ar fi cele care anterior Legii nr. 85/1992 aveau statutul de locuinţe de serviciu, este nefondat.Calificarea locuinţelor ca fiind de intervenţie sau de serviciu se face potrivit legii, iar aceasta este o situaţie de fapt care nu priveşte constituţionalitatea prevederilor art. 7 din Legea nr. 85/1992, ci aplicarea acestei prevederi legale şi deci, în caz de litigiu, intră în competenţa de judecată a instanţei judecătoreşti.Nici cel de-al doilea motiv de recurs, constind în aceea ca decizia pronunţată nu ar fi avut în vedere modificarea art. 7 din Legea nr. 85/1992 prin Legea nr. 76/1994, nu este fondat.Decizia Curţii Constituţionale nr. 67 din 28 iunie 1995 s-a întemeiat pe legea în vigoare la data pronunţării sale şi pe practica jurisdicţională existenta. De altfel, modificările aduse prin Legea nr. 76/1994 privesc numai unele caracteristici legale ale locuinţelor de intervenţie, în vederea usurarii identificarii lor, ceea ce poate constitui o problemă de aplicare a legii în timp, nu de neconstituţionalitate.Un ultim motiv de recurs se referă la privatizarea societăţii comerciale, situaţie în care recurenta susţine ca prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu îşi mai găsesc aplicabilitatea.Acest motiv este, de asemenea, nefondat, deoarece obligaţia de vînzare către chiriaş, prevăzută de dispoziţiile Legii nr. 85/1992, este în rem, deci în considerarea obiectului la care se referă - locuinta de serviciu, nu în personam, deci în considerarea faptului ca societatea comercială era cu capital de stat, iar ulterior s-a privatizat.Modificarea deţinătorilor capitalului social al societăţii comerciale, ca urmare a privatizării, nu determina stingerea obligaţiilor anterioare existente în sarcina acesteia, întrucît ele privesc societatea comercială ca debitor al obligaţiilor respective, nu pe deţinătorii capitalului social, în calitate de proprietari ai titlurilor - acţiuni sau părţi sociale - ce configureaza, sub aspect juridic, acest capital.Examinînd din oficiu decizia recurată, se constată că nu sunt motive care să justifice modificarea acesteia, astfel încât recursul urmează a fi respins.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 41 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 25 şi art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul formulat de Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galaţi, cu sediul în Galaţi, str. Anghel Saligny nr. 79 bis, judeţul Galaţi, împotriva Deciziei nr. 67 din 28 iunie 1995, pronunţată de Curtea Constituţională.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 octombrie 1995.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Gabriela Radu------------