Legislația României în forma consolidatăUltima actualizare: 30.10.2026
LexAppLegile mele
Decizie · Curtea Constituţională

Decizia nr. 92/1998

Decizie nr. 92 din 25 iunie 1998 · Monitorul Oficial nr. 285 din 3 august 1998

În vigoare
Citat în:
2 acte

Pe scurt

Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea privind neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/1997, care modifica Legea administrației publice locale nr. 69/1991. Motivul: o excepție de neconstituționalitate nu poate fi introdusă ca acțiune directă, ci doar ridicată într-un proces aflat pe rolul unei instanțe. În plus, ordonanța fusese deja declarată neconstituțională prin Decizia nr. 83/1998.

Cui se aplică: Celor care vor să atace constituționalitatea unei legi sau ordonanțe și părților dintr-un proces în care se invocă o astfel de excepție.

De reținut

Întrebări frecvente

Pot da direct în judecată Guvernul ca să se constate că o ordonanță este neconstituțională?

Nu. O astfel de acțiune directă este inadmisibilă. Neconstituționalitatea se invocă doar ca excepție într-un proces aflat pe rolul unei instanțe, iar instanța sesizează Curtea Constituțională. (art. 144, art. 23)

Ce s-a întâmplat cu Ordonanța de urgență nr. 22/1997?

Prin Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, Curtea Constituțională a admis excepția și a constatat că dispozițiile ordonanței sunt neconstituționale. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 211 din 8 iunie 1998.

De ce a fost respinsă sesizarea în acest caz?

Pentru că excepția fusese introdusă ca acțiune directă, ceea ce nu este permis, iar ordonanța fusese deja declarată neconstituțională. Sesizarea a devenit astfel inadmisibilă. (art. 23)

Explicație după textul în vigoare, afișat mai jos. Cum scriem explicațiile

referitoare la sesizarea privind neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicatăIoan Muraru - preşedinteCostica Bulai - judecătorNicolae Popa - judecătorLucian Stangu - judecătorFlorin Bucur Vasilescu - judecătorRomul Petru Vonica - judecătorPaula C. Pantea - procurorClaudia Miu - magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra sesizării Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ referitoare la neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, sesizare dispusă în Dosarul nr. 2.020/1997.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 16 iunie 1998, fiind consemnate în încheierea de la aceeaşi dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 25 iunie 1998.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Partidul Unităţii Naţionale Române, prin acţiunea înregistrată la 3 iulie 1997 la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, a chemat în judecata Guvernul României, solicitând ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, să se constate ca Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, este "neconstitutionala, nulă şi lipsită de efecte juridice".În motivarea acţiunii se susţin următoarele:- Guvernul a încălcat grav şi repetat art. 114 din Constituţia României, care prevede în mod imperativ la alin. (1) că nu se pot emite ordonanţe în domenii care fac obiectul legilor organice;- potrivit art. 72 lit. o) din Constituţie, organizarea administraţiei locale aparţine categoriei de legi organice şi, pe cale de consecinţa, reglementările în materie nu se pot face decât prin lege, în condiţiile şi cu procedura stabilite la art. 64 şi 74 din Constituţie;- contrar acestor reglementări clare şi precise, Guvernul şi-a permis ca prin ordonanţa de urgenţă criticata "sa modifice şi sa completeze Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991, care este o lege organică", apreciind "ca este un caz excepţional şi a emis o ordonanţa de urgenţă într-un domeniu vital şi important, care nu este supus reglementărilor prin ordonanţe".Prin Sentinta civilă nr. 789 din 25 august 1997, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ a respins acţiunea ca inadmisibila, retinand în considerente ca ordonanţele de urgenta prevăzute la art. 114 alin. (4) din Constituţie sunt emise în baza delegării legislative, iar, potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 29/1990, asemenea acte ale Guvernului sunt exceptate de la controlul judecătoresc pe calea contenciosului administrativ. Pe de altă parte, s-a reţinut în considerente că nu poate fi sesizată Curtea Constituţională în vederea declanşării controlului de constituţionalitate, întrucât "nu sunt întrunite nici cerinţele legale pentru sesizarea" sa.Partidul Unităţii Naţionale Române a declarat recurs împotriva Sentinţei civile nr. 789/1997 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, care a fost admis de Curtea Suprema de Justiţie - Secţia de contencios administrativ prin Decizia nr. 370 din 18 februarie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 2.020/1997, şi, pe cale de consecinţa, s-a casat sentinta recurată şi s-a dispus "trimiterea cauzei spre soluţionare la Curtea Constituţională a României ca unica autoritate publică ce poate exercita controlul constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor."Pentru soluţionarea cauzei, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Guvernul, în punctul sau de vedere, în esenta, considera ca Ordonanţa sa de urgenta nr. 22/1997 este constituţională, iar excepţia de neconstituţionalitate formulată de Partidul Unităţii Naţionale Române este neîntemeiată, întrucât situaţia excepţionala în care se afla administraţia publică impune clarificarea de urgenta a cadrului juridic de funcţionare a autorităţilor alese la nivel local.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,având în vedere încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi ale părţii prezente, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, retine următoarele:Examinandu-şi competenţa, Curtea constata că nu este legal sesizată, fiindca sesizarea formulată de Partidul Unităţii Naţionale Române nu întruneşte cerinţele prevăzute la art. 144 lit. c) din Constituţie şi la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor.În conformitate cu art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.Cu alte cuvinte, în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate instanţa de contencios constituţional este legal sesizată în vederea declanşării controlului numai pe calea excepţiei de neconstituţionalitate invocate într-un litigiu pendinte de o instanţa de judecată şi numai dacă soluţionarea acelui litigiu depinde de legea sau ordonanţa ori de dispoziţia dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa atacată prin excepţia de neconstituţionalitate.Curtea însă constata ca, în speta, Partidul Unităţii Naţionale Române a introdus în faţa Curţii de Apel Bucureşti o acţiune prin care a solicitat să se constate neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 22/1997.Potrivit Constituţiei şi Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate nu poate forma obiectul unei acţiuni directe adresate instanţelor judecătoreşti sau Curţii Constituţionale, Procedural, o asemenea acţiune este inadmisibila.Mai mult, în soluţionarea acestei probleme trebuie avută în vedere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată, şi s-a constatat ca dispoziţiile acestei ordonanţe de urgenţă sunt neconstituţionale.În aceasta situaţie, sesizarea Curţii Constituţionale a devenit inadmisibila în condiţiile art. 23 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992.Faţa de considerentele expuse, urmează ca sesizarea Curţii Supreme de Justiţie - Secţia de contencios administrativ să fie respins ca inadmisibila.În temeiul dispoziţiile art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi ale art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibila sesizarea asupra neconstitutionalitatii Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, republicată.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 iunie 1998.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistentClaudia Miu--------------------