Decizia nr. 798/2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art.13 lit. a) şi art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publicăIoan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorPuskas Valentin Zoltan - judecătorTudorel Toader - judecătorAugustin Zegrean - judecătorSimona Ricu - procurorClaudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 13 lit. a) şi art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Spaţii" - S.R.L. Galaţi în Dosarul nr. 3.611/113/2007 al Tribunalului Brăila Secţia comercială şi contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, indică, în sprijinul opiniei formulate, Decizia nr. 488/2008 a Curţii Constituţionale. Referitor la textele de lege criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, arată că acestea se aplică în mod unitar tuturor celor vizaţi de ipoteza normei, astfel că nu contravin principiului egalităţii în drepturi, consfinţit de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Problemele invocate de autorul excepţiei ţin de o pretinsă aplicare abuzivă a acestora, ceea ce nu constituie, însă, reale argumente pentru susţinerea neconstituţionalităţii unui text de lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 februarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3.611/113/2007, Tribunalul Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 13 lit. a) şi art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică.Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Spaţii" S.R.L. Galaţi într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva unei licitaţii organizate de Consiliul Judeţean Brăila privind concesionarea unei suprafeţe de teren.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată următoarele:Dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prin instituirea procedurii prealabile obligatorii, împiedică accesul liber la justiţie, deoarece, practic, se întârzie soluţionarea pe calea contenciosului administrativ a unor plângeri, care, de regulă, nu sunt soluţionate favorabil de către autoritatea publică emitentă.Prevederile art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006, care consacră transparenţa ca unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune, precum şi modalitatea sa de punere în practică, adică prin punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune, încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Aceasta deoarece textul asigură o transparenţă limitată doar la punerea la dispoziţie a informaţiilor/caietului de sarcini, fără a se preocupa şi de etapele ulterioare, cum ar fi momentul deschiderii plicurilor şi analiza ofertelor, ceea ce atrage suspiciunea ofertanţilor şi poate crea posibilităţi de fraudare a licitaţiei sau de favorizare a unuia dintre ofertanţi.Dispoziţiile art. 38 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă contravin, la rândul lor, principiului egalităţii, prin aceea că deschid calea unor fraude şi abuzuri. Astfel, concedenţii abuzează, de regulă, de posibilitatea legală de a cere clarificări despre o ofertă sau alta ori completări a acesteia şi solicită acordarea unor termene pentru continuarea licitaţiilor pentru un ofertant care nu a depus un act cerut de caietul de sarcini şi regulamentul licitaţiei, ceea ce creează privilegii şi discriminări unor ofertanţi agreaţi de aceştia, în defavoarea celorlalţi.Tribunalul Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, procedura prealabilă, instituită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, nu este de natură să îngrădească liberul acces la justiţie, sens în care s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin deciziile sale nr. 188/2004 şi nr. 10/2008. Faptul că dispoziţiile art. 13 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 nu asigură transparenţa pe tot parcursul licitaţiei, aşa cum doreşte autorul excepţiei, reprezintă, cel mult, obiectul unor modificări legislative, nicidecum al analizei efectuate de Curtea Constituţională. De asemenea, referitor la critica privind neconstituţionalitatea art. 38 din aceeaşi ordonanţă, se arată, pe de o parte, că orice pretins abuz poate fi reclamat, iar pe de altă parte, chiar dacă în fapt s-ar proceda de maniera expusă de autorul excepţiei, acest aspect nu este un argument pentru neconstituţionalitatea textului de lege, acesta necuprinzând, în sine, nicio normă care să instituie un mijloc legal de abuz.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege examinate sunt constituţionale. Astfel, aşa cum a statuat constant Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa în materie, de exemplu deciziile nr. 220/2004 şi nr. 96/2007, instituirea unei proceduri administrative prealabile nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei şi de a se prevala neîngrădit de toate garanţiile pe care le presupune un proces echitabil. De asemenea, nici dispoziţiile art. 13 lit. a) şi ale art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 nu încalcă principiul egalităţii, în condiţiile în care art. 38 alin. (2) precizează: "Concedentul nu are dreptul ca prin clarificările ori completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant." În plus, apreciază că susţinerile autorului excepţiei vizează aspecte legate de modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate, ceea ce nu intră în sfera atribuţiilor Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate şi completate prin art. I pct. 7 din Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie şi prevederile art. 13 lit. a) şi ale art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 30 iunie 2006. Textele de lege criticate au următorul conţinut:- Art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:"(1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.";- Art. 13 lit. a) şi art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006:- Art. 13 lit. a): "Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune sunt: a) transparenţa - punerea la dispoziţie tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune; (...)";- Art. 38: "(1) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, concedentul are dreptul de a solicita clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanţi pentru demonstrarea conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate. (2) Concedentul nu are dreptul ca prin clarificările ori completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant."Autorul excepţiei consideră că textele de lege menţionate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 21 privind liberul acces la justiţie.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:Cât priveşte prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea Constituţională are o bogată jurisprudenţă care răspunde aceloraşi critici de neconstituţionalitate formulate şi în prezenta cauză. De exemplu, prin Decizia nr. 903 din 16 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2007, şi Decizia nr. 488 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008, Curtea a stabilit, în esenţă, că instituirea unei proceduri administrative prealabile nu constituie o îngrădire a accesului liber la justiţie.Curtea constată că, în lipsa unor elemente noi relevate în prezenta cauză, argumentele reţinute în deciziile menţionate, precum şi soluţia de respingere a excepţiei îşi menţin valabilitatea şi în această cauză.În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 lit. a) şi art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, Curtea constată următoarele:Autorul excepţiei consideră că prevederile art. 13 lit. a) din ordonanţă, care consacră transparenţa ca unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune, precum şi modalitatea de realizare, adică prin punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune, încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Susţine că transparenţa este insuficient asigurată deoarece se limitează numai la faza de informare a persoanelor interesate, fără să acopere şi etapele ulterioare, cum ar fi deschiderea plicurilor şi analiza ofertelor.Curtea reţine că o asemenea critică de neconstituţionalitate este însă neîntemeiată.Principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prevăzut de art. 16 din Constituţie, presupune ca aceştia să beneficieze de acelaşi tratament juridic dacă se află în aceeaşi situaţie, după cum tratamentul juridic va fi diferit, dacă situaţiile în care se află sunt obiectiv şi raţional deosebite. Prin urmare, principiul transparenţei procedurii de atribuire a contractelor de concesiune, constând în punerea la dispoziţia celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea acestei proceduri, îi priveşte deopotrivă pe toţi cei interesaţi, fără privilegii şi fără discriminări.Ceea ce critică autorul excepţiei, şi anume lipsa unei reglementări care să vizeze asigurarea transparenţei pe parcursul derulării întregii proceduri de atribuire a contractelor de concesiune, nu constituie însă un argument de neconstituţionalitate a textului de lege examinat, aceasta fiind, cel mult, o problemă ce intră în sfera competenţelor autorităţii legislative, şi nu a Curţii Constituţionale.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 faţă de exigenţele aceluiaşi principiu al egalităţii, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată. Faptul că legea prevede posibilitatea concedentului ca, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, acesta să solicite clarificări sau, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanţi nu determină, eo ipso, o încălcare a principiului egalităţii şi nu determină apariţia unor situaţii discriminatorii, atât timp cât, teoretic, oricărui ofertant i se poate solicita acest lucru. Mai mult, alin. (2) al aceluiaşi articol criticat precizează: "Concedentul nu are dreptul ca prin clarificările ori completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant", ceea ce reprezintă garanţia legală împotriva favorizării unuia sau altuia dintre ofertanţi şi a săvârşirii de eventuale abuzuri.Ceea ce, din nou, critică autorul excepţiei, şi anume apariţia, în practică a unor situaţii abuzive din partea concedenţilor, nu constituie un argument pentru neconstituţionalitatea textului, ci reprezintă chestiuni de fapt de resortul organelor abilitate în drept a le soluţiona.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. 13 lit. a) şi art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Spaţii" - S.R.L. Galaţi în Dosarul nr. 3.611/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi contencios administrativ.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 iulie 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi------------

Pe scurt

De reținut

Întrebări frecvente