Decizia nr. 401/2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizăriiIoan Vida - preşedinteNicolae Cochinescu - judecătorAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorKozsokar Gabor - judecătorPetre Ninosu - judecătorIon Predescu - judecătorŞerban Viorel Stănoiu - judecătorTudorel Toader - judecătorIon Tiucă - procurorCristina Cătălina Turcu - magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Rivita Handelsges MBH în Dosarul nr. 19.370/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 282 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de George Becali şi Asociaţia salariaţilor de la Uzina Mecanică Drăgăşani în Dosarul nr. 31.988/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal răspunde, pentru George Becali, apărătorul acestuia, cu delegaţie la dosar. Se prezintă, de asemenea, consilierul juridic al părţii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Lipseşte celălalt autor al excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 333 D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de George Becali în Dosarul nr. 37.000/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.La apelul nominal răspunde, pentru George Becali, apărătorul acestuia, cu delegaţie la dosar. Se prezintă, de asemenea, consilierul juridic al părţii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.Apărătorul autorului excepţiei George Becali, precum şi consilierul juridic al părţii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului nu se opun conexării dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 282 D/2007 şi nr. 333 D/2007 la Dosarul nr. 2.405 D/2006, care este primul înregistrat.Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.Avocatul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că problema de principiu care se pune este raportul dintre interesul general şi cel particular. Astfel, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este scutită de plată taxelor de timbru, ceea ce contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, obiectul litigiului reprezentându-l un raport juridic de drept privat, iar nu unul de drept public. Din coroborarea art. 1 şi 295 din Codul fiscal rezultă că taxele de timbru se fac venit la bugetul local, iar nu la bugetul de stat, astfel încât reprezentantul statului ar trebui să se comporte "ca un particular". Pe de altă parte, textul de lege criticat contravine şi principiului autonomiei locale reglementat de Carta europeană a autonomiei locale, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997.Consilierul juridic al părţii Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi menţinerea practicii Curţii Constituţionale în materie. În acest sens, depune copii de pe deciziile pronunţate anterior de Curte cu privire la textul de lege criticat. Totodată, mai arată că taxa de timbru se plăteşte la bugetul de stat, de unde se alocă apoi sume care ajung la bugetele locale.Având cuvântul în replică, reprezentantul autorului excepţiei arată că, din moment ce legea face distincţie între bugetul de stat şi bugetele locale, atunci aceasta există şi ar trebui să fie avută în vedere.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 24 noiembrie 2006, 14 februarie 2007 şi 19 februarie 2007, pronunţate în dosarele nr. 19.370/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, nr. 31.988/3/2006 şi nr. 37.000/3/2006 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Rivita Handelsges MBH, de George Becali şi de Asociaţia Salariaţilor de la Uzina Mecanică Drăgăşani în cauze având ca obiect un apel împotriva sentinţei comerciale prin care s-a respins o acţiune în pretenţii formulată de A.V.A.S., o acţiune în pretenţii introdusă de A.V.A.S. şi o acţiune în rezoluţiune a contractului de vânzare-cumpărare, acţiuni introduse de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, care ulterior a fost comasat prin absorbţie cu A.V.A.S.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 21 alin. (1)-(3) şi ale art. 124 alin. (2). În acest sens, arată că, prin art. 40^1 din Legea nr. 137/2002, A.V.A.S. este scutită de la plata taxelor de timbru, spre deosebire de celelalte părţi în proces, îngrădindu-se în acest mod accesul acestora la justiţie.George Becali şi Asociaţia salariaţilor de la Uzina Mecanică Drăgăşani, în calitate de autori ai excepţiei, mai arată că dispoziţiile legale criticate aduc atingere şi prevederilor art. 11, 20, art. 120 alin. (1), art. 137 alin. (1) şi art. 148 alin. (3) şi (4) din Constituţie, precum şi celor ale Cartei europene a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997, deoarece scutesc instituţiile statului de la plata taxelor de timbru care trebuie să ajungă la bugetele locale.Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 nu aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că excepţia ridicată este neîntemeiată, deoarece legiuitorul este suveran în acordarea de scutiri de la plata taxelor de timbru în considerarea unor situaţii deosebite în care se află părţile, iar acţiunile în cazul cărora operează scutirea sunt în strânsă legătură cu bugetul statului, fiind formulate pentru realizarea unui interes public.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 este inadmisibilă în raport cu dispoziţiile art. 148 alin. (3) şi (4) din Constituţie şi neîntemeiată în raport cu celelalte prevederi constituţionale invocate în motivarea excepţiei, sens în care a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile apărătorului autorului excepţiei şi ale consilierului juridic al A.V.A.S, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002, modificat prin art. I pct. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2004.Textul de lege criticat are următorul conţinut:- Art. 40^1 din Legea nr. 137/2002: "Cererile formulate de instituţia publică implicată, în legătură cu calitatea de acţionar la societăţile comerciale aflate în portofoliul acesteia, cu procesul de privatizare, cu obligaţiile decurgând din contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni, cu obligaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, sau de prezenta lege, cu executarea hotărârilor judecătoreşti şi cu orice alte acte procedurale, efectuate de şi pentru aceasta, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, cauţiuni şi orice alte taxe care se fac, potrivit legii, venit la bugetul de stat."Aceste prevederi sunt considerate de autorii excepţiei a fi contrare dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei. Totodată, George Becali şi Asociaţia salariaţilor de la Uzina Mecanică Drăgăşani, în calitate de autori ai excepţiei, mai arată că dispoziţiile legale criticate aduc atingere şi prevederilor constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 120 alin. (1) referitoare la principiile organizării administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, ale art. 137 alin. (1) privind reglementarea prin lege a modului de formare, administrare, întrebuinţare şi control al resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice şi ale art. 148 alin. (3) şi (4) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din dreptul intern, precum şi ale Cartei europene a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997.Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:Prevederile art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală, Curtea respingând de fiecare dată excepţia. Astfel, soluţia şi considerentele cuprinse în deciziile nr. 24 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 27 februarie 2004, şi nr. 629 din 3 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 917 din 10 noiembrie 2006, îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru aceleaşi considerente nu poate fi primită nici critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 124 alin. (2) din Constituţie privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia textul de lege criticat scuteşte o instituţie a statului de la plata taxelor de timbru care trebuie să ajungă la bugetele locale, ceea ce ar aduce atingere art. 11 şi 20 din Legea fundamentală, prin raportare la dispoziţiile Cartei europene a autonomiei locale ratificate prin Legea nr. 199/1997, precum şi art. 120 alin. (1) şi art. 137 alin. (1) din Constituţie, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi primită.Principiul autonomiei locale se conturează printr-o serie de norme constituţionale şi legale, care nu exclud însă posibilitatea legiuitorului de a excepta de la plata taxelor (în speţă taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar) anumite autorităţi care, prin natura atribuţiilor lor, reprezintă interesele generale ale statului român. Astfel, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004, A.V.A.S. este instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Atribuţiile acesteia, aşa cum au fost stabilite de lege, servesc interesului general.În final, Curtea mai reţine că dispoziţiile art. 148 alin. (3) şi (4) din Legea fundamentală nu au incidenţă în speţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, excepţie ridicată de Rivita Handelsges MBH în Dosarul nr. 19.370/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a comercială, de George Becali şi Asociaţia salariaţilor de la Uzina Mecanică Drăgăşani în Dosarul nr. 31.988/3/2006 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială şi de George Becali în Dosarul nr. 37.000/3/2006 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Cristina Cătălina Turcu----

Pe scurt

De reținut

Întrebări frecvente